Pentru performanța de la Atena, Gabriela Ștefania Iaciu a fost EROUL NOSTRU, iar după cursă am povestit cu ea despre cum a fost în cursa de 48 de ore la Festivalul de Ultramaraton.
La 44 de ani, Gabriela Ștefania Iaciu a reușit să stabilească un nou record național la 48 de ore de alergare după ce a parcurs 268 de kilometri la Festivalul Internațional de Ultramaraton de la Atena. Așa că am vrut să aflăm chiar de la ea cum a fost acolo.
Cum te-ai pregătit pentru Festivalul Internațional de Ultramaraton de la Atena?
Am alergat pe dealuri, îtr-o zi mai mult, într-o mai puțin și, fără nicio glumă, am spart lemne cu toporul cam 30 de minute pe zi.
Care au fost principalele provocări legate de programul de pregătire pentru cursa de 48 de ore?
Era foarte frig noaptea când trebuia să alerg măcar 10-20 de kilometri. Nu am avut chiar mereu mâncarea ideală (la cursă am fost foarte grea, am avut 61 de kg, dar asta și pentru că m-a îndopat Mihai, antrenorul meu, de frică pentru că ultimele 3 săptămâni m-a chinuit o răceală care nu mai trecea). Am avut pantofii de alergare potriviți pentru asfalt, adică mai ușori și un pic largi, abia cu două săptămâni înainte, când i-am primit de la Sebastian.
Cum a arătat planul tău pentru cursă?
Mihai mi-a propus să merg porțiunea din sală (200 de m) și să alerg pe afară (800 de m) și să mă opresc la fiecare 10 km câte 5 minute, dar mie mi s-a părut foarte greu. Așa că Mihai m-a lăsat să alerg cum doresc eu.
A zis că oricum nu are pretenții deoarece răceala mi-a luat deja 30 de kilometri din performanța pe care trebuie să o obțin și a zis că este mulțumit dacă termin cursa. Tușesc în continuare și lui i-a fost teamă că nu o să fiu suficient de relaxată și o să mă blochez, așa că a lasat planul așa cum am vrut eu.
Care au fost cele mai dificile momente pentru tine în concurs?
Când a început să mă doară piciorul (pe Stine Rex adversara mea o durea deja, dar avea medic care o tot aranja), Mihai mi-a făcut câteva masaje ușoare, am schimbat pantofii de alergare, ciorapii, nimic nu a mers prea bine. Totul mergea din ce în ce mai rău pentru că au fost foarte multe curbe strâmte.
La un moment dat Mihai mi-a zis că Stine nu va reuși să termine cursa și mi-am zis în mintea mea că eu o voi termina. M-am încălțat din nou cu pantofii de la Sebastian și am fost foarte atentă să nu calc strâmb, să nu mă împiedic, să nu fac nicio greșeală.
Cum ai depășit aceste momente și ce te-a motivat să continui în momentele dificile?
Mi-am imaginat locuri frumoase în care alergam și mirosea frumos, pe cărări de munte, prin poienițe. M-au ajutat Bogdan Todea și Mihai care îmi spuneau tot felul de lucruri, doar ca să nu mă gândesc la durerile pe care le aveam. Am luat și câteva pastile de Tador, cam una la 6 ore.
M-a motivat ideea că eu trebuie să termin cursa orice ar fi pentru că niște oameni au investit încredere în mine și că eu nu am venit aici la distracție. Și Mihai care te trece prin toate stările când îți strigă ceva de pe margine.
Care este planul tău de nutriție și hidratare pentru o astfel de competiție?
Nu uit să mă hidratez chiar dacă nu îmi este sete și mănânc foarte puțin ca să nu mă apuce somnul. Am mâncat cam 4 sandvișuri carne și cascaval și fructe.
De unde găsești forța, atât fizică și psihică, pentru a rezista unei astfel de provocări?
Forța fizică vine din viața mea și munca pe care o depun zi de zi la țară, cred. Forța psihică cred că vine din imaginația pe care o folosești foarte bine ca să-ți închipui lucruri frumoase.
Cât de importantă este prezența unei echipe de suport la un astfel de concurs și cine a fost alături de tine la Atena?
Echipa de suport este foarte importantă. Chiar nu poți să faci nimic fără ea pentru că la un moment dat uiți până să și mergi la toaletă sau să te speli pe mâini (un lucru foarte important și el). Am mers acolo cu partenerul meu de viață care îmi este și antrenor, unul cum nu mai există pe la noi.
Și din rezultatele pe care le-a obținut cu alții se vede foarte bine acest lucru, practic eu sunt ultima venită la el. Cand mi-a zis că pot obține un rezultat a fost întotdeauna așa. Așa că nu voi alerga niciodată fără el ca echipă de suport chiar dacă Federația mă va împiedica să alerg la europene sau mondiale.
Ce înseamnă cursele ultra pentru tine?
O competiție în care întâlnești oameni deosebiți și drăguți.
Care a fost cea mai grea cursă din cariera ta?
Toate sunt grele, vremea și traseul fac diferența, dar efortul pe care l-am depus a fost aproximativ egal.
Ce echipament folosești în cursele de ultra? Ce echipament ai folosit la Atena?
Folosesc ce primesc de la cei care știu că nu mi-am putut cumpăra vreodată. Am avut o geaca de vânt puternic și pantofi de alergare Asics de la fiica prietenului Sebastian Chiriac.
Cât de important este pentru tine că ai stabilit un nou record național la 48 de ore?
Așa a ieșit. Nu mi-am propus așa ceva. Am greșit mult, data viitoare, dacă va mai exista o ocazie va ieși mai bine. E clar că încă nu am destule curse alergate.
Care sunt planurile tale pentru 2020?
Să fiu sănătoasă, să am norocul să-mi refac dantura pentru că nu mai pot mânca nici fructe pentru că nu mai am dinți deloc în partea de sus. Să mă antrenez suficient de bine să pot prinde Mondialele din 2021 de la noi, dacă voi fi lăsată să alerg, pentru că sigur îmi voi face baremul, indiferent care va fi el. Și să am șanșa să alerg la câteva concursuri ca să verific ce muncesc zi de zi. Le mulțumesc din suflet tuturor celor care m-au ajutat să alerg la Atena.
Foto: arhiva personală
Vrei să nu ratezi nici un număr RUNNING MAG / FITNESS MAG în 2020? Abonează-te!
Abonează-te la RUNNING MAG / FITNESS MAG Print Edition