Tibi Useriu - 6633 Arctic Ultra

Pe 17 martie 2017, după 151 de ore de mers pe o distanță de 566 de kilometri, la temperaturi de -40 de grade Celsius, Tibi Ușeriu, din Bistrița, România, a trecut primul linia de sosire, pentru al doilea an consecutiv, la 6633 Arctic Ultra.

Este al doilea om care reușește această performanță, după englezul Chris Todd, un inginer din Wiltshire, Marea Britanie, care a câștigat cursa în 2009 și în 2010.

Cu numai 15 ore de somn în 6 zile, Tibi Ușeriu a încheiat competiția cu 14 ore și 40 de minute mai repede decât anul trecut. Și cu o infecție serioasă la piciorul drept, din cauza bătăturilor și a degerăturilor!

Ce îl face însă pe Tibi să meargă până-n pânzele albe? Am vorbit cu unii dintre cei mai apropiați oameni din preajma lui și am încercat să aflu răspunsul la această întrebare. Concluzia a fost unanimă: orice i s-ar spune, Tibi e genul de om care dă TOTUL SAU NIMIC.

Jonathan Davies: „Tibi a demonstrat că doar durerea n-o să-l oprească niciodată”

Jonathan Davies este medicul competiției 6633 Arctic Ultra și, de asemenea, fost concurent în cursă. El știe cel mai bine problemele cu care se confruntă atleții. „Tibi s-a pregătit temeinic, a luat cursa în serios și a respectat mediul în care s-a aflat. Sunt câteva dintre motivele pentru care a avut rezultate așa bune”, spune Jonny. „I-am spus lui Tibi încă de la începutul cursei că trebuie să aibă grijă de picioare, însă el a râs. Tibi râde foarte mult când un irlandez îi atrage atenția”, râde Jonny, la rândul lui. „La ultimul punct de control, Tibi a făcut o infecție la piciorul drept din cauza bășicilor și a unor degerături moderate din punctul de vedere al gravității lor, atât pe degete, cât și pe gleznă. Mi-a fost greu să pun un diagnostic din cauza faptului că avea bășici dureroase pe fiecare deget de la piciorul drept”, povestește medicul. „Cel mai teamă mi-a fost că infecția se va agrava, ceea ce s-a și întâmplat, dar știam că Tibi nu poate fi oprit, la fel cum s-a întâmplat și-n 2016. Am văzut multe curse de anduranță și cele mai grave probleme sunt mereu la picioare. În ciuda infecției, Tibi n-a avut febră și a părut stăpân pe el. I-am zis părerea mea, dar el a râs, din nou, și a zis că va continua cursa.

Doar nu era să mă opresc cu 70 de kilometri înainte de final”, vine răspunsul lui Tibi. „Îmi aduc aminte că, atunci când am participat și eu la cursă, să faci față fizic și mental frigului de acolo e cea mai mare provocare, iar recuperarea post-cursă e foarte importantă, s-o faci ca la carte, că altfel rămâi cu repercusiuni grave. Pentru mine, cursa a fost o săptămână de foc, a fost prima oară când am participat la o competiție pe mai multe zile. Am avut probleme cu nervii picioarelor și mi-a fost poftă de pizza toată cursa”, râde Jonny. „Înțeleg foarte bine sacrificiile pe care le fac concurenții ca să fie la 6633 Arctic Ultra.”

Martin Like: „Mi-e foarte drag Tibi”

6633 Arctic Ultra atrage mereu oameni cu o putere mentală extraordinară”, spune Martin Like, directorul cursei 6633 Arctic Ultra. „În 2016, Tibi a făcut parte dintr-un grup restrâns de oameni care participă la asemenea curse, iar 6633 Ultra e considerată una dintre cele mai dure de acest gen, din lume. Faptul că a și câștigat-o înseamnă că, acum, face parte dintr-un grup și mai restrâns de concurenți care au trecut primii linia de sosire”, explică Martin.

Anul acesta, cursa s-a desfășurat în cele mai grele condiții meteo dintre toate edițiile care au avut loc până acum. Startul s-a dat pe o temperatură de -38 de grade Celsius, ceea ce a făcut ca doi dintre concurenți să se retragă încă dinainte de-a pleca la drum.

Din 25 de atleți care s-au înscris la 6633 Ultra, numai 7 au trecut linia de sosire în 2017, după cei 566 de kilometri de mers. „Tibi nu face compromisuri. E un tip disciplinat, profesionist, care are mereu un plan în legătură cu felul în care se va purta în cursă. Și-n 2016, și-n 2017, pe măsură ce s-a apropiat de final, a avut probleme cu picioarele. Însă a reușit să sape în propriul sine și să găsească resursele necesare nu doar să termine cursa, dar și s-o termine primul”, spune Martin, care, anul ăsta, la fel ca majoritatea dintre noi, a aflat și povestea de viață a lui Tibi Ușeriu. „Schimbarea pe care a adus-o stilului său de viață m-a făcut să-l admir și mai mult. Mi-e foarte drag. Tibi nu mai e doar un concurent admirabil, ci și un prieten extraordinar.

Adrian Toma: „Performanța lui Tibi e un rezultat al seninătății cu care se abandonează destinului”

Adrian Toma e, la rândul său, ultraalergător și a participat împreună cu Tibi la Tor des Geants în 2016, cursa din care Tibi s-a retras după numai o zi, din cauza unui blocaj renal. La 6633 Arctic Ultra, Adi Toma a fost omul care a oferit în timp real informații despre cursa lui Tibi prin intermediul paginii de Facebook „Tășuleasa Social” și-n cadrul grupului „Susținători Tibi Ușeriu – 6633 Ultra 2017”. „Omul ăsta mi-e drag, pur și simplu. Cei de la Tășuleasa m-au rugat înainte de cursă să mă ocup de partea de comunicare cu publicul. Așa a apărut o analiză mai calmă a nebuniei de peste zi, din cursă”, spune Adi. „Tibi e genul de om care atunci când se întâlnește cu moartea, o invită la dans. Dacă îi spui că abandonul i-ar știrbi din glorie, zâmbește și-ți spune că nu există glorie, că astea-s simple cuvinte. Performanța lui Tibi e un rezultat al seninătății cu care se abandonează destinului, fără să-i pese de consecințe”, explică Adi. „În inima mea era o cămăruță pregătită pentru cineva ca Tibi, așa că atunci când el a apărut, nu a fost nicio surpriză, s-a instalat comod acolo, la fel de simplu cum se întorc păsările din țările calde, fără să facă tărăboi. Frumos și neașteptat a fost să aflăm că sute de mii de oameni aveau și ei câte o cămăruță în inimi, pregătită pentru un om ca el”, spune Adi.

Vlad Tănase: „Eu știu că la 6633 Arctic Ultra se poate muri”

Vlad Tănase a fost unul dintre cei trei români care au participat la 6633 Arctic Ultra, împreună cu Tibi Ușeriu și cu Andrei Roșu. Știe că acolo condițiile sunt foarte grele pentru că a trecut prin asta. Așa că, în vreme ce majoritatea suporterilor lui Tibi urmăreau cursa cu emoție, dar cu detașarea celor care nu știu exact ce presupune ea, Vlad înțelegea fiecare pas pe care Tibi îl făcea. „Mă gândeam încontinuu la el. Și am vrut să fac ceva pentru el ca să-i arăt că sunt acolo și-l susțin. Când l-am auzit într-unul dintre telefoanele pe care le dădea zilnic celor de la Tășuleasa Social, în care spunea că e obosit fiindcă nu s-a odihnit și că e foarte frig acolo, am știut că trebuie să fac ceva. Am înregistrat un mesaj scurt și l-am rugat pe Martin (n.red., directorul cursei 6633 Arctic Ultra) să i-l dea cumva. Mesajul meu a ajuns la Tibi pentru că, ulterior, el m-a sunat. Auzeam foarte slab ce-mi zice, dar el mă auzea bine. Mi-a mulțumit pentru mesaj. Ce-i ziceam în mesaj? Că știu că acolo se poate muri și că e periculos și să aibă grijă de el. În condițiile alea, riști să te epuizezi complet, mai ales un om ca Tibi care merge până-n pânzele albe, l-am văzut, știu cum face, așa fac și eu. Mi-a zis că abia așteaptă să vină la București ca să ne vedem și să vorbim”, povestește Vlad Tănase. Cei doi s-au întâlnit pe 30 martie, la The Ark, când Tibi și-a lansat la București cartea „27 de pași”.

Tibi Ușeriu: „Sunt foarte sigur pe forța mea psihică – dacă vreau, pot muta munții din loc”

„Mă bazez pe instinct. Un jurnalist a zis la un moment dat că eu mă duc la competiția asta ca un sinucigaș, fiindcă n-am experiență de alergător, că eu am început să alerg recent, de câțiva ani. Așa că m-am întrebat: de ce anume am nevoie ca să fiu acolo? Trebuie să fiu Gabi Szabo? E o diferență mare între condițiile de alergare normale și condițiile de alergare de acolo. Deci, pentru ce se întâmplă acolo e nevoie de o combinație între Gabi Szabo, 20 de ani de Legiune Străină și 5 ani de Marină Americană”, râde Tibi. Privind în urmă la experiența lui de viață, se poate spune că Tibi are câte puțin din fiecare. Când piciorul i s-a umplut de bășici, Tibi n-a ezitat să intervină imediat. „Aveam o seringă și cu ea scoteam lichidul din bășică, apoi băgam betadină. Și încercam, pe cât posibil, să-mi controlez evoluția rănilor astfel încât problemele să vină cât mai târziu, că ele vin, la un moment dat, n-ai cum să scapi”, explică Tibi. A fost atât de frig acolo, că Tibi a mers și câte 80 de kilometri fără să mănânce și să bea apă. „Noaptea, pe frigul ăla, e imposibil să dai măștile jos de pe față, să faci focul, să topești mâncarea și așa mai departe. În acele momente, am încercat să merg pe un consum redus de energie. Însă a fost ok, că acasă am făcut multe antrenamente unde am încercat să obișnuiesc corpul cu hrană foarte puțină și cu apă la fel de puțină, pentru că știam ce mă va aștepta”, spune Tibi. Cu toate că și-a bătut propriul record, din cauza temperaturilor foarte mici n-a putut să bată și recordul de timp al cursei, care-i aparține în continuare lui Mimi Anderson, cu 142 de ore merse. Însă în anul în care ea a câștigat, 2007, la 6633 Arctic Ultra au fost cele mai bune condiții meteo din toate edițiile. „De obicei, duc la capăt tot ce încep. Având în vedere toate lucrurile prin care am trecut până acum, sunt unul dintre cei care apreciază libertatea, viața și lumea, cu adevărat. Am fost privat de libertate aproape zece ani și iubesc viața mai mult decât orice, și nu mi-aș face niciodată rău în mod deliberat.”

Text: Andreea Vasile
Foto: Weronika Murray

Citește și: Sfaturi de bază pentru începători

Urmărește RunningMag.ro pe FacebookYouTubeTwitterInstagramGoogle + și Mixcloud

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 × one =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.