Sportul reprezintă factorul major pentru diminuarea declinului fizic șii întârzierea instalării bolilor cronice. Practicarea în mod sistematic a exercițiului fizic, indiferent de grupa de vârstă, a devenit în multe țări o prioritate în domeniul sănătății.
Pentru a-și atinge efectul dorit și a nu produce reacții adverse, exercițiul fizic trebuie prescris în doze exacte și adaptat fiecărui organism.
Medicul de medicină sportivă este cel care, după anamneză, examen clinic și de laborator, testare la efort, recomandă programul de exerciții adecvate ca intensitate și durată de efort.
Examenul medico-sportiv complex este indicat să se facă la orice vârstă, dar în mod obligatoriu pentru bărbații de peste 35 de ani și femeile de peste 45 de ani.
Un program de antrenament corect presupune îmbunătățirea calităților fizice de bază (viteză, forță, rezistență), dar și a parametrilor cardiovasculari, respiratori, neuro-musculari.
Conform recomandărilor Societății Europene de Medicină Sportivă, activitatea fizică cu intensitate moderată timp de 30 de minute zilnic sau de cel pu in cinci ori pe săptămână este asociată cu reducerea bolilor cardiovasculare, iar exercițiile fizice intense timp de 20 de minute pe zi, trei zile pe săptămână, cu o bună condiție fizică.
Cred că toți cei care practicăm diferite forme de activitate sportivă ne-am lovit cel puțin o dată de această problemă: apariția în timpul efortului intens a unei dureri lancinante, localizată în partea dreaptă sau stângă a cadranului superior al abdomenului, durere care, de cele mai multe ori, ne oprește din antrenament
Cauza acestor dureri este încă neelucidată, dar se presupune că spasmul muscular diafragmatic, precum și contracțiile abdominale care pot duce la acumularea de gaze în flexura hepatică sau splenică a colonului sunt fenomenele incriminate în producerea acestor dureri.
În efortul de mare intensitate poate să apară durerea abdominală intermitentă ca efect al ischemiei viscerale prezente, precum și ca efect al congestiei vasculare, frecvent întâlnită în efortul intens. Deshidratarea agravează acest fenomen. Inflamația părții ascendente a colonului („Cecal slap Syndrom”) este o altă cauză a durerilor abdominale întâlnite la maratoniști, în fosa iliacă dreaptă.
Se pare că mișcările repetitive ale cecului (prima parte a colonului) în discordanță cu mișcările musculaturii din acea zonă creează un grad de inflamație. Relaxarea musculaturii din această regiune anatomică duce la dispariția durerii. Hipovolemia, hipertermia, vasoconstricția splahnică, ischemia viscerală sunt câteva dintre fenomenele incriminate în apariția acestui disconfort abdominal.
Atâta timp cât nu există o patologie de fond în spatele acestor simptome, o patologie care să fie incompatibilă cu efortul fizic intens, nu trebuie să ne îngrijorăm. Alimentația la timpul potrivit, alegerea tipului de hrană în funcție de efortul pe care urmează să-l susținem, hidratarea eficientă, respirația corectă în timpul antrenamentului sunt câteva aspecte pe care trebuie să le urmărim pentru a evita apariția acestor dureri.
Ne antrenăm eficient dacă ne hrănim la timpul potrivit! Mesele principale ale zilei nu trebuie luate cu două ore înainte de antrenament. Masa de refacere (masa post-efort) trebuie sa fie luată la o oră, maximum două ore după terminarea antrenamentului. În timpul efortului fizic, debitul sangvin este direcționat către musculatură și sistemul hepatic, pentru a susține efortul.
Digestia, la rândul ei, determină o redistribuire a debitului sangvin muscular și hepatic în favoarea organelor implicate în acest proces. Astfel, apare o competiție între organe și sisteme, care trebuie echilibrată prin respectarea programului de mese, în funcție de perioada de antrenament. Aportul alimentar înainte de antrenament duce fie la indigestie și apariția durerilor abdominale, fie la un antrenament total ineficient.
Iată doar căteva beneficii dacă faci sport în mod regulat:
Se reduce riscul afecțiunilor cardiovasculare.
Se elimină tulburările digestive.
Crește densitatea osoasă.
Asigură un tonus muscular bun.
Ajută la creșterea capacității mentale.
Asigură oxigenarea organismului.
Asigură o circulație sanvină bună.
Duce la creșterea acuității vizuale.
Îți păstrează greutatea sub control.
Te-am convins?
Text: Dr. Mihaela Beldie – Dobranici Medic Specialist Medicină Sportivă
Credit foto: Shutterstock
Citește și: Alerg încet, deci slăbesc! [EPISODUL 1]
Urmărește RunningMag.ro pe Facebook, YouTube, Twitter, Instagram, Google + și Mixcloud
