George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

George Surugiu, 38 de ani, este director de vânzări la Dual Motors, dealer oficial pentru Yamaha și numeroase branduri de accesorii moto. A început să alerge serios în 2014, iar în noiembrie 2015 a concurat la a 37-a ediție a Maratonului de la Istanbul. A fost alaturi de el si sotia sa, care a participat în cursa de 15 km.

După ce s-a întors, am povestit despre experiența de a alerga la primul maraton.

George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

Running Mag: Ce te-a determinat să te apuci de alergare?
George Surugiu: Am practicat in copilarie volei, am terminat ANEFS-ul deci pot spune ca o mare parte din viata am facut ceva sport. Asta pana pe la 28 de ani cand au aparut alte prioritati in viata, nasterea celor doi copii. In perioada in care nu am mai facut sport am “reusit” sa depozitez aprox 10 kg suplimentar, kilograme care trebuiau date jos. Initial a fost mersul pe bicicleta, iar apoi am continuat cu alergarea. Acum practic ambele activitati in paralel.

RM: De când ai început să alergi?
GS: In primavara lui 2014 am auzit intamplator de semimaratonul Bucuresti, concurs in cadrul caruia se desfasura si proba de 10 km.(WOW 10 km !). Am iesit intr-o seara sa alerg pentru a vedea ce pot si am reusit sa parcurg aproximativ 6 km. In acel moment m-am hotarat sa ma inscriu la proba de 10 km.

George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

RM: Care a fost prima ta competiție la care ai participat?
GS: Proba de 10 km la Semimaratonul International Bucuresti. In mai 2014. Si am terminat proba in mai putin de o ora. Din acel moment nu m-am mai oprit din alergare, am continuat cu primul semimaraton in acelasi an, octombrie 2014 la Maratonul International Bucuresti, unde am parcurs traseul in mai putin de doua ore. Primul maraton a fost cel de la Istanbul, pe 15 noiembrie 2015, unde am terminat cu un timp de sub 4 ore, asa cum mi-am propus.

George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

RM: Cum te-ai pregătit pentru primul maraton?
GS: Prin alergare, cat mai multa alergare. Am urmat un program de antrenament de la asics.com, dar adaptat, in functie de locul in care ma aflam. Am alergat si in panta, am facut si ceva scari, am fost si o perioada la sala unde m-am pregatit cu greutati mici.

RM: De câte ori alergi pe săptămână și ce distanțe?
GS: De aproximativ doua ori pe saptamana, distante diferite in functie de ritm, intre 10 si 20, 25 km.

RM: Ai un meniu alimentar special?
GS: Nu, insa in momentul in care m-am apucat de alergat, am incercat sa imi fac putina ordine in meniul alimentar. Au aparut mai mult legumele, fructele, au disparut mancarurile foarte grase, painea… Prajiturile si inghetata sunt pasiunea mea, la ele nu mi-am propus sa renunt 🙂 🙂

RM: Ce ai mâncat/băut înainte/în timpul și după maraton?
GS:
Cu doua zile inainte am incercat sa ma hidratez cat mai bine, seara dinaintea maratonului si dimineata am baut izotonic, am mancat normal cu ceva plus pe carbohidrati. In dimineata alergarii, datorita faptului ca startul a fost destul de devreme, nu am avut timp de mic dejun, am mancat o banana si doua batoane PowerBar. In timpul maratonului am mai mancat la kilometrul 10 un baton cu cereale, iar apoi am consumat treptat 4 geluri. Evident, de-a lungul maratonului am baut foarte multa apa, nu am baut izotonic deoarece ma asteptam sa gasesc la punctele de hidratare, lucru care nu s-a intamplat. Per total estimez ca am baut peste 2,5 litri de apa, destul de mult dar, chiar daca era luna noiembrie fost totusi foarte cald. Dupa cursa…. apa, iar ca si mancare nimic consistent, nu am avut pofta de mancare toata ziua. Evident, seara am terminat cu doua beri si pizza turceasca.

RM: De ce ai ales Maratonul de la Istanbul ca primul tău maraton?
GS: Am vrut ca primul maraton sa nu-l fac in Bucuresti si am ales Istanbul pentru ca nu mai vizitasem orasul inainte, in plus suna si bine: singurul maraton din lume desfasurat pe doua continente

George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

RM: Cum a fost să alergi primul maraton?
GS: Foarte greu, nu s-a comparat cu nimic din ce facusem inainte. Evident ca nici fericirea si multumirea de la finish nu se compara cu nimic 🙂 Am vrut sa alerg maratonul sub 4 ore si am reusit sa-l termin in 3.59.53!

RM: Cum te-ai simțit imediat după alergare?
GS: In urmatoarele doua zile am avut dureri musculare si nu imi puteam controla piciorul drept. Totusi, cel mai greu moment de dupa maraton a fost sa ajung la hotel, intrucat am fost cazat mai sus de Turnul Galata si am fost nevoit sa merg pe jos aprox 2 km, circulatia fiind oprita in acea zona. In plus mai era si zona de deal. A fost cumplit, ma dureau picioarele dar sufletul radea 🙂

RM: Care a fost cel mai dificil moment in timpul maratonului?
GS:
Povestea alergarii este urmatoarea: am luat startul impreuna cu alti prieteni, mult mai experimentati care vroiau sa mearga intr-un pace de 5 min, ritm pe care am reusit sa-l tin pana la km 25 cand mi-am spus sa o las putin mai incet. Pana la kilometrul 32 am alergat cu 5.2 – 5.4, moment in care m-a ajuns pacemaker-ul de 3.45h. Am reusit 2 km sa ma tin de acest grup dar de la kilometrul 34 m-am prabusit. Nu am mai reusit sa cobor sub un pace de 6 min, am avut chiar un kilometru cu pace peste 7. Pur si simplu m-am tarat pana la km 40. De acolo am inceput sa ma simt mai bine, am reusit sa intind putin pasul, au aparut foarte multi spectatori pe ultima portiune, am primit incurajari, terminand ultimul km sub 6 min culminand cu ultimii 500 de metri in care am sprintat.

Aceasta “strategie” de alergare nu este un model. Toata lumea mi-a zis sa alerg mai incet la inceput, dar nu am reusit sa imi infrang elanul de a pleca tare. Avantajul meu a fost ca la km 25 aveam 10 minute avans fata de timpul planificat (cel de a termina sub 4 ore), avans care mi-a permis sa ma tarasc la sfarsit 🙂

Sunt bucuros ca am fost aici alaturi de sotia mea care a participat la proba de 15 km, iar cei doi copii participa ori de cate ori pot la cursele de alergare destinate copiilor. Sunt multumit ca impartasim acelasi hobby.

George Surugiu

RM: Ce urmează acum?
GS: Sa ma distrez in continuare si sa alerg unde-mi place. Sper sa am timp anul viitor (2016) sa alerg la cateva curse montane, iar in toamna sa incerc un maraton pentru timp, de ce nu la Berlin.

RM: Ce te motiveaza să alergi?
GS: Am observat ca sunt mai calm, mai bine dispus si mai fericit dupa ce alerg. Alerg ca sa ma simt bine.

George Surugiu - Maratonul de la Istanbul

Urmărește RunningMag.ro pe Facebook, YouTube, Twitter, Instagram și Google +

Citește și alte articole din categoria COOL DOWN:
Provocare epică! Triatlon urban cu doi medaliați olimpici
Saucony mizează pe experiențele alergătorilor pentru noua campanie „Find Your Strong”
Primii pantofi sport care se leagă singuri la șiret vin de la… Puma!
Gatorade te motivează să nu renunți după șase săptămâni
Alergare în blugi? E bine să știi că de acum ai putea să faci și asta. Cu Replay Hyperskin
Mark Zuckerberg este pasionat de alergare
Red Bull 400: cea mai abruptă cursă de alergare
INFOGRAFIC: Alergarea – un sport la modă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

two + 12 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.