Introducere în psihologia sportivă

Întrebaţi fiind cât de importantă este pregătirea mentală în atingerea obiectivelor în competiţii şi concursuri sportive, majoritatea sportivilor şi antrenorilor răspund: sportul este practicat cu fizicul, iar victoriile sunt obținute cu psihicul.

Cu toate acestea, în programele de antrenament se regăsesc elemente de pregătire fizică, tehnică, tactică şi aproape deloc cele de pregătire psihică. În interviuri, comentarii, articole în presa scrisă, analize video în cadrul emisiunilor televizate, se menţionează des cuvinte asociate cu pregătirea mentală: încredere, motivaţie, focus, presiune, stres, vizualizare, atitudine, spirit de echipă, comunicare, mentalitate.

Totuşi, simpla asociere cu un specialist în psihologie sportivă atrage stigmatul slăbiciunii mentale sau, mai rău, al unor probleme psihice. În realitate, un specialist în pregătirea mentală facilitează şi oferă sfaturi practice atât sportivilor, cât şi antrenorilor, pentru a îmbunătăţi pregătirea specifică şi a îmbunătăţi performanța sportivă.

Ideal, aceste consultaţii ar trebui să apară ca urmare a dorinţei sportivilor de a-şi atinge potenţialul maxim sau de a-şi crea avantaj asupra rivalilor. Mai mult, un real avantaj ar fi obţinerea resurselor necesare pentru a dezvolta un program de pregătire mentală cu obiective stabilite pe termen scurt şi pe termen lung.

Din păcate, în realitate psihologii sportivi încă sunt consideraţi „cârpaci” şi deseori chemaţi să găsească o soluţie rapidă pentru a redresa „probleme psihologice”, în multe cazuri greşit interpretate şi diagnosticate. O altă problemă este Guru-ficarea acestor specialişti, mulţi sportivi sau antrenori având percepţia că psihologul sportiv va deveni „indispensabil” în atingerea performanţei sau că ar exista pericolul de a submina sau a eroda autoritatea antrenorilor.

Alte elemente delicate care au îngreunat pătrunderea psihologiei sportive în sportul de performanţă sunt păstrarea confidenţialităţii consultaţiei, precum şi responsabilitatea profesională a specialistului de a se acredita şi de a nu lucra în situaţiile în care nu este calificat sau pregătit corespunzător.

Aceste ultime cazuri au lăsat deseori o impresie proastă şi au îngreunat munca celor care practică pregătirea mentală cu succes. Din fericire, eu lucrez cu un grup de sprinteri şi cu antrenorul lor, iar ei au înţeles beneficiile construirii unei colaborări de lungă durată (decembrie 2014 – prezent).

Acest parteneriat oferă timpul necesar practicării abilităţilor mentale necesare marii performanțe, precum şi consolidarea unei relaţii de muncă bazată pe încredere şi înţelegere a triadei atlet – antrenor – psiholog sportiv.

“Chiar şi pentru atleţi, mintea este absolut instrumentală în a obţine rezultate. Psihologia sportivă are un rol mic, dar este un rol extraordinar de important atunci când a câştiga sau a pierde se face la diferenţe de sutimi sau chiar de miimi de secundă.”Michael Johnson, campion olimpic la 400 m (Atlanta 1996, Sydney 2000)

În munca depusă cu grupul RMA, am urmărit următoarele aspecte:

Motivaţia şi stabilirea de obiective: identificarea caracteristicilor individuale şi situaţionale ale atleţilor şi folosirea obiectivelor procedurale pentru a dezvolta competență şi control.

Pregătirea stării optime în competiţii: dezvoltarea tehnicilor de relaxare sau de activare în competiţii, în funcţie de caracteristicile individuale, folosirea dialogului interior pozitiv, reinterpretarea gândurilor defavorizante şi înlocuirea acestora cu o gândire pozitivă constructivă.

Concentrarea în concursuri şi competiţii: dezvoltarea dialogului intern pentru a ajuta atleţii să fie atenţi la indici vizuali relevanţi sau să elimine informaţiile nefolositoare.

Vizualizarea şi încrederea de sine: crearea unui mediu de antrenament confortabil, recunoaşterea dezvoltării abilităţilor tehnice sau fizice, a rezultatelor pozitive din trecut, folosirea încurajărilor verbale de la antrenor, colegi, familie.

Spiritul de echipă şi comunicarea efectivă: favorizarea stabilirii şi atingerii obiectivelor de echipă prin clarificarea rolurilor, promovarea unui stil de conducere participatoriu, promovarea atitudinii de cooperare.

Rezistența psihică în fața adversităţii: obţinută prin dezvoltarea identităţii sociale, adoptarea unei mentalităţi adaptabile la schimbările inevitabile în cariera de sportiv, recunoaşterea şi utilizarea suportului social.

Bineînţeles, munca şi rezultatele specialistului în pregătire mentală trebuie să fie evaluate sincer şi în mod obiectiv, pentru a identifica efectele asupra performanţei. Această evaluare şi această analiză oferă posibilitatea îmbunătăţirii serviciilor şi, în cazul în care rezultatele sunt pozitive, pot să dezvolte credibilitatea psihologului sportiv şi a activităţii acestuia.

Este considerată drept bună practică folosirea unor teste concludente, valide, folosite deja cu succes în psihologia sportivă internaţională şi administrate pre şi postintervenţie. De asemenea, este recomandată practicarea reflecţiei personale a specialistului, care să ajute la identificarea efectivităţii şi eficienţei intervenţiei şi care să faciliteze dezvoltarea profesională a practicianului.

Despre autor:

Alexandru Stewart Mardan practică cu succes activitatea de consultant de specialitate în pregătirea mentală a sportivilor şi a antrenorilor, având la activ colaborări cu sportivi de elită din România, Marea Britanie şi Irlanda.

Alex este membru profesionist al Institutului Irlandez de Sport (2015), îndeplinind cu succes criteriile acestuia de acreditare. Absolvent al ANEFS Bucureşti (2003), el şi-a continuat studiile postuniversitare în Marea Britanie, obţinând masterate în Psihologie Sportivă Aplicată (University of Ulster, 2014), respectiv în Management Sportiv Internaţional (Northumbria University, 2010).

Alex este fost sportiv de performanţă, multiplu campion naţional la 100 m, 200 m şi 400 m şi participant cu ştafeta de 4 x 400 m la două ediţii ale campionatelor mondiale de atletism (Paris, 2003 & Moscova, 2006). În afară de experienţa unică avută ca reprezentant al României în competiţiile internaţionale şi de formarea educaţională necesară unei gândiri şi unei înţelegeri critice ale modelelor de pregătire mentală, Alex deţine carnetul de antrenor în trei sporturi diferite: atletism, baschet şi fotbal.

Drept apreciere a calităţilor pedagogice şi a cunoştinţelor în domeniu, Alex este angajat de către prestigioasa federaţie britanică de atletism să predea cursurile de antrenori. De asemenea, predă cursurile de antrenor personal fitness, precum şi workshopuri de dezvoltare profesională pentru compania Xercise4Less, unul dintre liderii industriei de fitness din Anglia.

Text: Alexandru Stewart Mardan

Citește și: “Nu mai am chef azi”, sau ce facem când ne scade motivaţia de a alerga

Urmărește RunningMag.ro pe FacebookYouTubeTwitterInstagramGoogle + și Mixcloud

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.