Cătălin Conț

Cătălin Conț are 24 de ani și a început să alerge după un accident. Ne-a povestit și de ce aleargă… mai ales că știu cum este sa nu poți sa o faci.

M-am apucat de alergat în 2018, în urma unei fracturi care m-a cadorisit cu o tija prin tibia dreapta. Am început cu pași mărunți, la 4 luni după operație, contrar multor opinii medicale, care îmi sugerau ca am rămas cu capacități motrice scăzute datorita complexității fracturii.

Tot ce doream atunci a fost să îmi dovedesc eu mie ca singurul handicap adevărat este o viziune greșită asupra contextului în care te găsești. Și exact asta am făcut. Cu fiecare kilometru înaintat am lăsat în urmă șiroaie de frustrări și durere, devenind o versiune mai buna a mea.

Pasiunea pentru trail running s-a născut anul trecut, în vara lui 2019. În aprilie participasem la semi maratonul organizat de Wizz Air la Cluj, unde pentru greutatea mea de aproape 100 kg atunci și doar 8 luni de la operație, am reușit un timp decent (1h:44 min).

În 6 iulie, exact la un an de la incidentul cu pricina, am participat la prima mea cursă de trail, semi maratonul din pădurea Hoia de la Cluj, pe timp de noapte la frontală, unde în ciuda problemelor gastrice și a lipsei de experiență, fiind prima mea alergare într-o pădure, am terminat în 2 ore clasându-mă în primii 20 de participanți la categoria de vârstă.

Acesta a fost startul pentru Trail Running. În a doua jumătate a anului 2019 am alergat la 9 curse de trail, 4 maratoane cu distanțe între 39 și 47 de km și 5 semi maratoane cu distante între 21 și 26 de km: Hoia Night Run, Via Maria Theresa, Wild Race Runsilvania,  Salicea Trail Run, Maraton Mureș Olt, Trascau Trail Run, Maraton Piatra Craiului, Fortech Făget Tour, Cluj EcoTrail.

La câteva m-am clasat pe podium la categoria de vârstă și în top 10 la general. La Wild Race, în Apuseni, a fost primul meu maraton la munte, 39 de kilometri cu 2200+, am terminat pe locul 1 la categoria de vârsta, la fel la Salicea Trail Run, un semi fain, am terminat pe 2 tot la categorie.

Anul acesta, din cauza pandemiei globale, nu am prins decât o cursă, Vlădeasa Winter Trail, unde am terminat pe 3 la categoria mea de vârstă.

Am planuri mari în continuare cu alergarea montană. Îmi doresc să particip la competiții cât mai multe în țară. Distanțele unde mă simt cel mai confortabil sunt cele de maraton, unde de altfel vreau să și excelez.

În același timp, în această vară, inspirat de cei mari din domeniu, vreau să parcurg integral Creasta Făgărașului într-o alergare cu un timp target de maximum 15 ore.

Nu am să uit niciodată că m-am apucat de alergat pentru a-mi depăși anumite limite, dar alergatul, la munte mai ales, mi-a oferit mult mai multe înapoi. Mi-a dat posibilitatea să mă cunosc pe mine cu adevărat, să îmi dau seama că atâta vreme cât pot să pun un pas în fața celuilalt viața merge înainte, iar eu împreună cu ea.

Panorama vieții tale o poți cuprinde în priviri doar după urcările cele mai grele, iar în trail running fiecare traseu e o diagramă continua de suișuri și coborâșuri la fel ca și în viata.

POVESTEA TA

Știm că și tu alergi, așa că trimite-ne ce te motivează pe tine să alergi pe adresa contact contact [at] runningmag.ro. Plus câteva poze cu tine în alergare! Și sunt șanse mari să-ți citești apoi povestea pe runningmag.ro!

Text: Cătălin Conț / Foto: arhiva personală

Pentru a nu rata nimic din ceea ce postăm urmărește RunningMag.ro pe FacebookYouTubeTwitterInstagramGoogle + și Mixcloud

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + eleven =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.