Ce se întâmplă în corpul nostru când alergăm

Ce se întâmplă în corpul nostru când alergăm? O pledoarie pentru alergare făcută de Petre Manu, antrenor și expert RUNNING MAG.

Pentru început, câteva cuvinte despre „portofoliul” (un cuvânt la modă) experienței mele în ceea ce privește alergarea. Împlinesc azi-mâine 69 de ani. Am aceeași greutate ca la 25 de ani. Nu am fost bolnav niciodată în sensul adevărat al cuvântului. Câteva răceli firești.

Cred că sunt mai sănătos ca oricând. Nu gândeam așa la 32-33 de ani. După o tinerețe sportivă și o facultate de profil (IEFS București), am început să fumez și să-mi petrec serile cu prietenii la „un șpriț”.

La 32 de ani mă simțeam cam „bătrân”. Într-o zi, mi-am spus: GATA! STOP! Devenisem un „lup moralist” în fața familiei și a elevilor (sportivilor) mei. În acea zi, am aruncat țigările pentru totdeauna. Tusea de dimineață și mirosul de nicotină au dispărut.

Mi-am propus apoi să încep să alerg controlat (adică, să-mi țin o evidență), 3 km pe zi, aproximativ 100 km pe lună, 1.200 km pe an. În unii ani, am reușit să realizez această cifră, în alții, nu.

Am alergat aproximativ 1.200 km pe an

După 20 de ani, fiica mea care trăiește în Germania, la Düsseldorf, după al doilea ei maraton, încheiat în 4 ore, m-a luat „peste picior”: „Hei, tati, ce te lauzi cu alergarea ta zilnică? Vino aici și arată ce poți”. A fost impulsul de care aveam nevoie încă o dată. În 2004, la 54 de ani, am debutat la maratonul de la Köln, pe care lam terminat în 3 ore și 39 de minute.

Cu toată suferința îndurată pe ultimii 5 km și pentru a mă convinge că nu a fost o întâmplare, am alergat și la următoarele două ediții: 2005 – 3:31:58, record personal, și 2006 – 3:43:18. De la un volum mediu de 100 km/ lună am ajuns la 250-300 km, iar în ultimii 12 ani am avut o medie de peste 3.000 km/an, adică de peste 8 km pe zi. Aproape în fiecare an am alergat câte un semimaraton montan (Cheia, Tușnad, Păltiniș).

În cei 33 de ani de când alerg, am parcurs peste 60.000 km, adică o dată și jumătate înconjurul globului pământesc pe la Ecuator. Desigur, meseria m-a ajutat să pot alerga acești kilometri.

În ultimii 20 de ani, ca antrenor al loturilor naționale de atletism, am stat luni întregi în cantonamente în țară și în străinătate, ducând o viață sănătoasă, cu activități zilnice ritmice, cu mese servite la timp și cu ore de odihnă precise. Datorită alergării, corpul meu s-a schimbat. Astăzi, îmi pot permite ușor eforturi fizice echivalente vârstei de 40 de ani.

Ce se întâmplă cu corpul nostru în alergare?

Ziua are 24 de ore. 30 de minute sau o oră pe zi de investiție în sănătate reprezintă un preț infim, pe lângă beneficiile obținute. Important este ca odată ce am început-o, să ne ținem de ea, să o facem RITMIC, dacă se poate zilnic, la două zile, chiar și la trei zile, dar RITMIC. De ce? Corpul nostru este un mare „leneș”, atunci când este vorba de un efort care presupune oboseală și transpirație.

El vrea săși conserve starea în care l-am adus, menajându-l, făcându-i în timp concesii, plăceri (alimentare mai ales), astfel încât să se simtă foarte bine… Totodată, corpul nostru, celula umană, are o mare calitate: adaptabilitatea. Supus unui efort ritmic, reacționează printr- un proces de ADAPTARE, dobândind o stare calitativ superioară.

Dacă efortul nu este făcut ritmic, celula va căuta să își reia starea anterioară dominantă, în care a fost obișnuită. Cam acesta este, în mare, procesul prin care putem (sau nu putem) să devenim mai buni (sănătoși, frumoși, deștepți, vioi, supli etc.). Startul, primele sute de metri, primii 1-2 km de alergare, înseamnă, de cele mai multe ori, euforie, urmată de senzații și stări destul de neplăcute.

În prima parte, starea emoțională pozitivă, urmată de efectul eliberării dopaminei, creează acea bucurie (de start), specifică aproape tuturor alergătorilor amatori. Odată ce rezervele de energie, glicogenul din mușchi, se epuizează, încep problemele. Euforia dispare, începem să gâfâim, respirația se accelerează, inima bate din ce în ce mai repede, încercând să preia oxigenul din plămâni și să-l trimită mușchilor pentru a putea continua efortul. Corpul nostru, neavând încă mecanisme eficiente de stocare și eliberare a energiei către mușchi, suferă.

Picioarele încep să doară prin acumularea de acid lactic și, de cele mai multe ori, avem tendința de a ne opri, de a abandona.

Ce facem?

În primul rând, reducem tempoul de alergare până la mers, dacă este cazul, pentru ca respirația să revină la normal. Apoi mai continuăm sau nu, după caz. Fiecare zi cu o situație de acest fel este un câștig pentru corp, deoarece celula musculară va „învăța” rapid să-și facă depozite de energie din ce în ce mai mari.

Tot corpul se va adapta acestei provocări la care este supus, prin mobilizarea mai eficientă a aparatului cardiorespirator și, mai ales, a funcției ficatului de stocare și distribuție a glicogenului, prin sânge, către mușchi. De asemenea, primii kilometri vor avea un impact serios și asupra articulațiilor picioarelor.

Articulațiile gleznelor, genunchilor și șoldului vor trebui să suporte șocurile sutelor sau miilor de pași de alergare. Chiar dacă am mai alergat după vreo minge, autobuz sau fără sens, acum trebuie să fim atenți la ce pantofi de alergare ne punem în picioare și cum alergăm. Foarte important este să învățăm de la început să alergăm economic, eficient. Aici, nu Usain Bolt este modelul.

Adică, trebuie să alergăm cu pași mai mici, fără a ridica prea mult genunchii, ceea ce înseamnă economie de energie, de efort. Până acum, m-am referit la disconfortul primelor etape de început ale alergării și am oferit explicația lui pe înțelesul tuturor. Să vorbim și despre câteva dintre beneficiile alergării asupra vieții noastre.

Antrenamentul, parte integrantă a vieții cotidiene

Voi încerca în rândurile de mai jos să vă conving (dacă mai este cazul) de necesitatea practicării alergării ca parte integrată a activității cotidiene. La modul general, dobândim o capacitate de efort net superioară, care ne permite să desfășurăm diferite activități mai ușor și cu un randament mai mare.

După fiecare alergare (antrenament), cu toată oboseala acumulată, fluxul de hormoni ai efortului, prin eliberarea de endorfine, dopamină, serotonină (substanțe răspunzătoare de starea de bine, bucurie și de buna dispoziție), ne va influența pentru o perioadă de încă două-patru ore.

Alergarea are beneficii importante pentru sănătate

Treptat, organismul nostru va deveni dependent de această nouă experiență plăcută și ne va cere să o repetăm mereu. Este momentul în care alergarea va intra (reflex) în viața noastră personală. Alergarea desfășurată în natură (mai ales), într-un tempo ușormediu, permite o foarte bună oxigenare a creierului.

Pot afirma că deciziile cele mai bune, soluțiile pentru diferitele probleme personale sau profesionale le-am luat în natură, în timp ce alergam. Aproape orice problemă stresantă poate fi rezolvată în acest fel. Pleci cu problema și sosești cu soluția ei! Alergarea poate îmbunătăți vederea. Alergarea în pădure, pe poteci ușor denivelate, crește tonusul musculaturii globilor oculari.

Urmărirea continuă a conformației terenului, a copacilor, a diferitelor obstacole necesită mișcări rapide ale ochilor, de prea multe ori înțepeniți într-un ecran de televizor sau iPhone. Sistemul imunitar al corpului este unul dintre principalii beneficiari ai alergării. Alergarea este cel mai important mijloc de a pune în mișcare limfa, lichidul răspunzător de drenarea (curățirea) organismului.

Alergarea ne modelează corpul

Sănătatea organelor interne, buna lor funcționare, depinde în mare măsură de tonusul musculaturii viscerale, al mușchilor netezi care susțin aceste organe. Să ne gândim la faptul că la fiecare pas de alergare pe care îl facem, tot conținutul cavității abdominale saltă în sus și apoi în jos.

Să facem un mic calcul. La 1.000 m de alergare facem, în medie, 1.000 de pași = 1.000 de mișcări sus-jos ale musculaturii susținătoare a organelor noastre interne. Dacă am ajuns să facem 100 km/lună, adică 1.200 km/ an, putem spune că mușchii au făcut aproximativ 1.200.000 de mișcări!!

Adio abdomenelor deformate! Merită efortul chiar dacă volumul de alergare este la jumătate. Alergarea ne modelează corpul. Nu dintr-odată și nu oricum. Este nevoie de timp, de efort și de puțină voință. Trebuie să ajungem să putem alerga în mod curent distanțe de 10-12 km de 3-4 ori pe săptămână.

Pentru că surplusul de țesut adipos (grăsime) din corp să înceapă să ardă (să se consume), este nevoie de cel puțin 30 de minute de alergare la un tempo de nivel mediu, adică 5-6 km. Abia după această distanță organismul nostru va apela la rezervele de lipide (grăsime), ca sursă de energie. În condițiile unui regim alimentar normal, fără excese, nu o să avem probleme cu greutatea și cu controlul ei.

Dacă dorim să mâncăm orice, oricând, ceea ce pentru mulți este un… vis, atunci trebuie „să știm” să alergăm distanțe de 16- 20 km, de 2-3 ori pe săptămână! Visul poate deveni realitate. Eu trăiesc în această realitate de mulți ani. Alergarea este un foarte bun educator, profesor! Este un educator practic, ceea ce, să recunoaștem, lipsește în mare măsură sistemului nostru de învățământ.

Alergarea este un educator al voinței. După o cursă de 5-10 km, semimaraton, maraton, în care am trecut prin multe momente dificile, de la oboseală la durere și chiar la suferință, simțim că suntem alte persoane. Dacă vrem, putem realiza orice! Practicând alergarea, aflăm multe lucruri despre corpul nostru, învățăm să ne cunoaștem mai bine cum funcționăm, învățăm să ne cunoaștem plusurile și minusurile, să ne evaluăm corect potențialul fizic și psihic, să ne depășim inteligent limitele.

Avem la îndemână „pastila minune”, cu care să uităm de medici și de rețete, să ne modelăm corpul, să învingem stresul cotidian, să trăim sănătos și să ne bucurăm de viață. Nu costă nimic, decât motivație, voință și ceva transpirație.

SUCCES!

Citește și: Renunță la canapea timp de 30 de minute zilnic

Urmărește RunningMag.ro pe FacebookYouTubeTwitterInstagramGoogle + și Mixcloud

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 × two =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.