Alergam si pe frig

Paul Dicu, nu are nicio problemă să recunoască faptul că nu-i place anotimpul rece. Așa se explică probabil și de ce se tot duce la Marathon des Sables… însă asta nu înseamnă că iarna nu ne antrenăm deloc.

Ca să fiu sincer, mi-e destul de greu să scriu despre alergarea pe zăpadă, din singurul motiv că mie nu-mi place frigul. Nu-mi place deloc, deloc, deloc. Ca să ştiţi. Dar asta nu înseamnă că nu alerg pe zăpadă (mi-aduc aminte şi acum de vreo două ediţii ale Semimaratonului Gerar, unde s-a alergat pe un viscol greu de închipuit).

Şi acum să vezi cum or să sară toţi în capul meu că m-au văzut făcând baie în mare pe viscol, dar fac figuri când vine vorba de alergat…

Motivația este importantă

În fine, cred că nu sunt singurul care încearcă să găsească toate motivele ca să nu alerge iarna. Ba că ninge, ba că alunecă, ba că e frig, ba că răsare soarele târziu şi alte bla-bla-uri, ca atare, iarna nu mi se pare un prieten foarte bun al alergătorului, dar asta e, nu facem mereu ce ne place.

Pe de altă parte, iarna putem face ceva mai multă forţă, antrenamente complete indoor, în aşa fel încât să nu pierdem prea mult din condiția fizică. Mai ales că, în general, n-am întâlnit prea mulţi să le placă flotările şi antrenamentul invaziv. Asta poate fi o bună ocazie să ne mai tonifiem puţin, lucru pe care nu-l prea facem în general, din păcate.

Ca atare, am încercat să sintetizez aici câteva lucruri care au funcţionat în cazul meu şi care m-au făcut să mai ies la alergat şi atunci când e frig sau iarnă neprietenoasă. Înainte de orice, motivaţia. Creierul nostru e un animăluţ destul de credul, aşa că, dacă-i dăm ceva de făcut, o să răspundă mai bine la ce-i cerem.

Aşa că stabileşte-ţi un obiectiv în calendarul de iarnă, o cursă, ceva care să te îngrijoreze suficient încât să nu te laşi pe tânjală. O altă motivaţie poate fi şi gândul la ce duş fierbinte o să faci după alergare. Mă rog, asta e valabil doar dacă nu-ţi îngheaţă apa în ţevi şi faci ca toate alea când ajungi acasă şi descoperi asta.

Un partener ajută

Pe de altă parte, încearcă să nu alergi singur. E mai uşor să înjuri împreună cu un partener de alergare decât singur. Şi, chiar dacă ţi se pare că nu mai e nimeni în parcul ăla, îţi spun eu că mai sunt şi alţii, trebuie doar să vorbeşti despre asta.

Bun, dacă tot ne-am urnit din casă şi ne-a pocnit peste faţă gerul, să ne amintim că iarna nu-i că vara şi nu prea putem s-o lălăim înainte să începem alergarea. Deci, hai să facem o încălzire mai viguroasă decât de obicei, să mai băgăm nişte flotări, nişte geno, nişte genunchi la piept, chestii d-astea care să nu ne lase să gândim cât de frig e.

Cred că şi check-in-ul obişnuit poate să lipsească acum, dacă nu vrem să ne îngheţe degetele pe tastele telefonului. Îi dăm drumul la alergare, cu ceva mai multă grijă la bucăţile cu zăpadă sau gheaţă. Eu recomand atenţie sporită la zonele cu zăpadă mare, pentru că niciodată nu ştim ce se ascunde în ea.

Nu e mereu ca-n poveşti şi chiar n-am vrea să ne trezim cu picioarele înfipte în cine ştie ce chestie. Şi în cazul gheţii, tot cam la fel. Pentru siguranţă, facem paşii puţin mai mici şi evităm oarecum căderile involuntare. Aparent, e la fel ca alergarea pe nisip, cu diferenţa că pe nisip nu aluneci – dar muşchii ţi se solicită tot cam la fel de mult şi neuniform.

În ceea ce priveşte tehnica de alergare, nu e mare lucru, cu rezerva că, din cauza frigului, cel puţin la început, e posibil să obosim mai repede, să respirăm mai greu. Dacă scădem puţin viteza faţă de ce suntem noi obişnuiţi, o să fie ok. Controlul respiraţiei e şi el foarte important, după cum ştim.

Aşa. După ce-am terminat alergarea, nu mai stăm să facem poze rațelelor de pe lac, că ne ia frigul de nu ne mai trebuie nimic altceva. Şi nici nu ne dezbrăcăm că ne-a luat cu căldură. Şi bem apă. Chiar dacă e iarnă şi frig şi credem că nu ne trebuie.

Alegerea echipamentului

Îmbrăcămintea. Cred că deja e arhicunoscută formula de echipare când alergăm, dar o mai zic şi eu. Pentru că s-au dus vremurile când, pe vremea răposatului, nu aveam echipament ca azi şi alergam în bumbac şi cu toate şubele pe mine. So, formula de trei straturi e suficientă în aproape toate cazurile.

Dacă nu, mai adăugăm ceva peste şi n-o să păţim nimic. Ca atare, primul strat, de bază, să fie unul respirabil, sintetic, care să nu reţină umezeală şi să nu ne dea senzaţia de frig. Al doilea strat, ceva mai gros, un polar, o bluză termoizolantă. Iar al treilea strat, o bluză de vânt sau ceva impermeabil, care să nu facă transferul dinspre exterior spre piele. Dacă mai are şi nişte elemente reflectorizante pe ea, e tot ce ne trebuie.

În principiu, ar trebui să ne ajute aceste trei rânduri de îmbrăcăminte, dar, dacă eşti un friguros ca Paul, nu te împiedică nimic să mai pui ceva deasupra. Pe de altă parte, să nu uităm nici capul, nici mâinile, pe unde pierdem căldură. Un buff pus pe cap sau un fes de alergare şi o pereche de mănuşi sintetice pot fi de mare ajutor.

Dacă vrem să ne apărăm de vânt, putem să folosim chiar o cagulă, are avantajul că ne apără şi în zona gâtului. În ceea ce priveşte încălţările de alergat pe zăpadă, sunt două idei. Poţi alerga şi cu cele de asfalt, dar e posibil să aluneci puţin mai mult pe zăpadă, fiindcă n-au un profil de talpă prea pronunţat.

Dar asta nu înseamnă că nu poţi să tragi nişte şosete peste încălţări şi să creşti aderența. Da, da, chiar aşa, e verificat. A doua opţiune e să îţi iei o pereche de încălţări de trail, pe care le poţi folosi şi la alte alergări offroad. Ţine fix de ce vrei tu să faci cu picioarele tale şi pe unde vrei să le transporţi. Există şi alte metode aplicate, de a înşuruba crampoane şi gheare pe încălţări, dar, ca să fiu sincer, nu cred că avem nevoie de aşa ceva, pentru câteva săptămâni de zăpadă.

Cam asta mi se pare mie că ar fi esenţial de ştiut referitor la alergarea iarna, pe zăpadă. Cred că după ce-o să încercăm de câteva ori cele de mai sus, o să înţelegem că iarna nu-i neapărat duşmanul nostru şi că putem alerga chiar şi în condiţii ceva mai neprietenoase. Şi, cum să zic, dacă era uşor, făcea oricine asta. Aşa că să fim mândri c-o facem noi.

Spor!

Text: Paul Dicu
Foto: Kelvin Trautman / Red Bull Content Pool

Pentru a nu rata nimic din ceea ce postăm urmărește RunningMag.ro pe FacebookYouTubeInstagram și Mixcloud

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

2 × three =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.